NETEZITÓR, netezitoare, s. n. 1. Unealtă folosită pentru îndreptarea și netezirea muchiilor formelor de turnătorie. 2. Mașină formată din doi cilindri între care se trece un material pentru a fi netezit. – Netezi + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
netezitór s. n., pl. netezitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NETEZITÓR ~oáre n. Unealtă folosită pentru îndreptarea și netezirea muchiilor unei forme de turnătorie. /a netezi + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink