Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
netrebnicí, netrebnicésc, vb. IV refl. (înv.) a deveni netrebnic; a se înrăi, a se ticăloși.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
NETRÉBNIC, -Ă, netrebnici, -ce, adj. 1. (Adesea substantivat) Ticălos, mizerabil, păcătos. 2. Care este lipsit de valoare, de folos, de utilitate sau de însemnătate; nefolositor, inutil. 3. (Înv.), Vrednic de milă, mizerabil; umil, modest; p. ext. (curent) incapabil, nevrednic. – Din sl. netrĕbĩnŭ.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NETRÉBNIC ~că (~ci, ~ce) 1) și sub-stantival (despre persoane) Care este în stare să comită fapte nedemne; mârșav; josnic; abject; infam; nemernic; ticălos. 2) rar Care este lipsit de valoare, de utilitate; nefolositor; inutil. /<sl. netrĕbinu
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
NETRÉBNIC adj. v. ineficace, ineficient, infructuos, inutil, nedemn, nefolositor, netrebuincios, neutil, nevrednic, van, zadarnic.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
NETRÉBNIC adj., s., adv. 1. adj., s. v. ticălos. 2. adj. v. ticălos. 3. adv. v. mișelește. 4. s. v. lichea.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
netrébnic adj. m. (sil. -treb-), pl. netrébnici; f. sg. netrébnică, pl. netrébnice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink