Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
NEWTON, newtoni, s. m. Unitate de măsură pentru forță în sistemul de unități metru-kilogram-secundă, egală cu forța care imprimă unui corp de 1 kg o accelerație de 1 m pe secundă la pătrat1) vezi nota. [Pr.: nĩúton] – Din fr. newton, germ. Newton.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NEWTON [pr. niúton] ~i m. Unitate de măsură pentru forță, egală cu forța care imprimă unui corp de 1 kg o accelerație de 1 m pe secundă la pătrat1) vezi nota. /<fr. newton, germ. Newton
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
NEWTON s.m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru forță, egală cu forța care, aplicată unei mase de un kilogram, îi imprimă o accelerație de un metru pe secundă la pătrat. [Pron. niú-ton. / < fr. newton, cf. Newton – fizician și astronom englez].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
NEWTON [NIÚTON] s. m. unitate de măsură a forței, egală cu forța care, aplicată unei mase de 1 kg, îi imprimă o accelerație de 1 m/s2. (< fr. newton)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
newton s. m. [pron. niúton], pl. newtoni; simb. N
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NEWTON [nju:tn], Alfred (1829-1907), zoolog britanic. Primul profesor de zoologie și anatomie comparată de la Cambridge (din 1866). Autorul unui „Dicționar al păsărilor”.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink
NEWTON [nju:tn], Sir Charles Thomas (1816-1894), arheolog britanic. Prof. univ. la Londra. Săpături la Bodrum, unde a descoperit (1856-1858) ruinele anticului Halicarnas. Curator al antichităților grecești și romane la British Museum (1861-1885).
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink
NEWTON [nju:tn], Sir Isaac (1642-1727), fizician, matematician și astronom englez. Prof. univ. la Cambridge. Președinte al Societății Regale din Londra (din 1703). A fundamentat mecanica clasică (newtoniană), definindu-i noțiunile de bază și enunțând cele trei principii ale dinamicii, precum și mecanica cerească prin descoperirea legii atracției universale (1687). A inventat telescopul (1668). Contribuții importante în optică („Optica”), în studiul fenomenelor de dispersie și interferență; a emis teoria corpusculară a luminii. În matematică a pus bazele calcului infinitezimal, în același timp cu Leibniz și a dat formula binomului care-i poartă numele („Principiile matematice ale filozofiei naturale”). Deși a inaugurat o nouă paradigmă a metodei științei, a fost interesat și de alchimie, profeție, înțelepciune gnostică și teologie, dezvoltând o concepție voluntaristă despre Dumnezeu (știința trebuie folosită pentru a demonstra prezența continuă a Creatorului în natură). Amplă corespondență, datorată, în parte, controverselor în care a fost angajat.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)