NEÎNCETÁT, -Ă, neîncetați, -te, adj., adv. (Care are loc, se desfășoară sau se repetă) fără oprire, fără întrerupere; necontenit, continuu. – Ne- + încetat.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NEÎNCETÁT adj., adv. 1. adj. v. continuu. 2. adv. v. continuu. 3. adv. v. întotdeauna.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
neîncetát adj. m., pl. neîncetáți; f. sg. neîncetátă, pl. neîncetáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NEÎNCETÁT ~tă (~ți, ~te) și adverbial (negativ de la încetat) Care nu se mai oprește; neîntrerupt; necurmat; necontenit. /ne- + încetat
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink