NEÎNTREBUINȚÁT, -Ă, neîntrebuințați, -te, adj. Care nu a fost întrebuințat, folosit; care nu este degradat, deteriorat (prin folosire îndelungată); ncfolosit, neuzat. [Pr.: -bu-in-] – Ne- + întrebuințat.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NEÎNTREBUINȚÁT adj. 1. nefolosit, neuzitat, (livr.) inuzitat. (Un procedeu ~.) 2. v. nou.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
neîntrebuințát adj. m., pl. neîntrebuințáți; f. sg. neîntrebuințátă, pl. neîntrebuințáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink