Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
NICOVÁLĂ, nicovale, s. f. 1. Unealtă de oțel sau de fontă folosită în atelierele de forjă pentru sprijinirea pieselor de metal supuse prelucrării, în operațiile de deformare plastică prin batere cu ciocanul; ilău. ♦ Unealtă de oțel pe care se bate tăișul coasei. 2. Unul dintre cele patru oscioare ale urechii medii, de formă asemănătoare cu cea a unei nicovale (1). – Din sl. nakovalo.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NICOVÁLĂ s. 1. (reg.) năcovelniță, (Mold.) ilău. (ă fierarului.) 2. (reg.) batcă, muchie. (~ pentru bătut coasa.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
nicoválă (nicovále), s. f. – Ilău. Sl. nakovalo (Miklosich, Slaw. Elem., 31; Cihac, II, 78; Conev 67), cf. covaci și bg. kovalo (› megl. cuvalnă).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
nicoválă s. f., g.-d. art. nicoválei; pl. nicovále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NICOVÁLĂ ~e f. 1) Bloc de oțel folosit ca suport la forjarea pieselor de metal; ilău. ~ de fierărie. 2) Unul dintre oasele mici care formează urechea medie. /<sl. nakovalo
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)