NIDIFÚG adj. (Despre puii unor păsări) Acoperit cu puf, imediat după ieșirea din ou. [< fr. nidifuge, cf. lat. nidus – cuib, fugire – a fugi].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
nidifúg adj. m., pl. nidifúgi; f. sg. nidifúgă, pl. nidifúge
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink