NISÉTRU, nisetri, s. m. Pește mare, răpitor, cu corpul alungit și îndesat, având pe laturi și pe spate plăci cornoase, cu capul mic și botul scurt, lat și rotunjit, prețuit pentru carnea și pentru icrele lui (negre). (Acipenser güldenstaedti). – Din bg. nesetăr, esetăr.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
nisétru (nisétri), s. m. – Sturion (Acipenser Gueldenstaedtii Brandt). Sl. jesetrŭ, probabil prin intermediul bg., rus. esetr (Cihac, II, 150; Tiktin), cf. sb., cr. jesetra (bg. nesetra, Conev 53, pare dubios sau der. din rom.). Fonetismul este curios. S-a explicat (Tiktin) ca rezultat dintr-un *isetru, cu aglutinarea articolului.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
nisétru s. m. (sil. -tru), art. nisétrul; pl. nisétri, art. nisétrii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NISÉTRU ~i m. Pește răpitor de talie mare, acoperit cu plăci osoase pe spinare și pe părțile laterale, apreciat pentru carnea și icrele lui (negre). /<bulg. nesetăr, esetăr
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
NISETRU, nisetri, s.m. Pește din fam. acipenseridae (sturioni), prezent în Marea Neagră și Marea Caspică și în fluviile aferente, de până la 2 m lungime și o greutate de până la 100 kg, de la care se obțin icre negre cu bobul mare, de 3-3,5 mm diametru, de culoare cenușie-închisă (Acipenser güldenstaedti). – V. sturion
Sursa: Dicționar gastronomic explicativ | Permalink