NOJÍȚĂ, nojițe, s. f. 1. Curelușă sau șiret cu care se leagă opincile de picior. 2. (Reg.) Fiecare dintre găurile opincii, prin care se petrece nojița (1). [Var.: năjíță s. f.] – Din bg. nojiță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NOJÍȚĂ s. (reg.) curea, nojeală, târsână. (~ pentru legat opincile.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
nojíță, nojíțe, s.f. (pop.; mai ales la pl.) 1. curelușă sau șiret din piele, din păr de animale, din sfoară, din lână cu care se leagă opincile; târsână, nojeală. 2. (reg. deprec.) cal slab și prăpădit. 3. (reg.) legătoare subțire și îngustă; sfoară; curelușă care leagă porțile îmblăciului. 4. (reg.) găurile de pe marginea opincii, prin care trec nojițele; găurile din urechile oilor. 5. (reg.) plantă medicinală cu frunze ca ale liliacului și cu flori albastre.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
nojíță (nojíțe), s. f. – 1. Șiret pentru legat opincile. – 2. (Mold.) Capsă, gaură la opinci. – Mr. nujiță, megl. nujoață, najoața. Bg., sb., cr. nožica (Cihac, II, 217; Tiktin; Pascu, II, 202); sensul primitiv din sl. este cel de dim. al lui noga „picior”, dar pare că s-a confundat cu sl., bg., sb. žica „șiret” (cf. jiță); în așa fel încît sb. nožica „picioruș” a ajuns să însemne în rom. „șiret”. – Der. noaje, s. f. (coardă, legătură; bandă), înv., probabil formație regresivă din nojiță (Iordan, Dift., 286). Oajdă, s. f. (înv. și Trans., coardă), cu der. înhojda, vb. (Trans., a lega), pare să aparțină la aceeași familie. Ngr. νουζίτσα trebuie să provină din sl. (Meyer, Neugr. St., II, 47).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
nojíță s. f., g.-d. art. nojíței; pl. nojíțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NOJÍȚĂ ~e f. 1) Curelușă sau șiret cu care se leagă opincile. 2) Fiecare dintre găurile opincii prin care trece curelușa sau șiretul respectiv. /<bulg. nojița
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink