Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
NOMINÁL, -Ă, nominali, -e, adj. 1. Care conține nume, care indica un nume, de nume; după nume; pe nume. ◊ Valoare nominală = valoare indicată pe o acțiune, pe o hârtie-monedă (care uneori nu corespunde cu valoarea reală; valoare oficială. Putere (sau valoare) nominală = putere pentru care a fost conceput un anumit sistem tehnic. ♦ Care figurează (numai) cu numele; care este de formă. ♦ Care este calculat în bani. 2. (Gram.) Care face parte din categoria numelui, care ține de categoria numelui, care se adaugă la nume, care formează un nume. ◊ Flexiune nominală = declinare. Predicat nominal = predicat alcătuit dintr-un nume predicativ și un verb copulativ la un mod personal. – Din fr. nominal, lat. nominalis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NOMINÁL, -Ă adj. 1. De nume; pe nume; după nume. ◊ (Ec.) Valoare nominală = valoare indicată pe o acțiune sau pe un bilet de bancă și care nu corespunde uneori cu valoarea ei reală. 2. (Gram.) Care se referă la nume sau face parte din categoria numelui; care formează un nume. ◊ Flexiune nominală = flexiunea părților de vorbire declinabile; predicat nominal = predicat format dintr-un nume predicativ și o copulă. [Cf. fr. nominal, lat. nominalis < nomen – nume].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
NOMINÁL, -Ă adj. 1. referitor la nume, pe nume; după nume; pe care e scris numele titularului; nominativ. ♦ (ec.) valoare ~ă = valoare înscrisă cifric pe o acțiune, pe un bilet de bancă, timbru etc. ◊ care figurează (numai) cu numele. 2. (gram.) care face parte, care ține de categoria numelui. ♦ flexiune ~ă = declinare. (< fr. nominal, lat. nominalis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
NOMINÁL adj. nominativ. (Libret ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
nominál adj. m., pl. nomináli; f. sg. nominálă, pl. nominále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NOMINÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de nume; propriu numelor. ◊ Valoare ~ă a) valoare indicată pe o hârtie de bancă; b) valoare calculată în bani. 2) Care figurează doar cu numele, în mod formal. 3) lingv. Care face parte din clasa numelor; care are valoare sau funcție de nume. ◊ Predicat ~ predicat format dintr-un verb copulativ și un nume predicativ. /<fr. nominal, lat. nominalis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)