NOMINALÍSM s. n. Curent în filozofia medievală care susținea că numai lucrurile individuale au existență reală, în timp ce noțiunile generale sunt simple cuvinte, nume ale acestor lucruri. – Din fr. nominalisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NOMINALÍSM n. Curent în filozofia medi-evală care susține că numai lucrurile indivi-duale există cu adevărat, noțiunile generale fiind numai simple cuvinte, nume ale lucrurilor. /<fr. nominalisme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
NOMINALÍSM s.n. Curent în filozofia medievală care susținea că numai lucrurile individuale sunt reale, iar noțiunile generale, fiind doar simple nume ale acestor lucruri, nu există independent de ele. [Cf. fr. nominalisme < lat. nomen, nominis – nume].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
NOMINALÍSM s. n. 1. curent în filozofia medievală care susținea că numai lucrurile individuale sunt reale, noțiunile generale fiind doar simple nume și neexistând independent de ele. 2. teorie burgheză care susține în mod eronat că banii nu sunt o marfă, nu au valoare intrinsecă, ci doar una convențională, nominală. (< fr. nominalisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
NOMINALÍSM s. (EC.) teoria nominalistă a banilor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
nominalísm s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink