NOPTÁTIC, -Ă, noptatici, -ce, adj. Care are loc noaptea, de noapte; nocturn. ♦ Întunecat, întunecos. [Var.: noptátec, -ă adj.] – Noapte + suf. -atic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NOPTÁTIC adj. v. nocturn.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
noptátic adj. m., pl. noptátici; f. sg. noptátică, pl. noptátice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NOPTÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care are loc noaptea; care se face în timpul nopții, nocturn. /noapte + suf. ~atic
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink