NUMERÁL, -Ă, numerali, -e, s. n., adj. 1. S. n. Parte de vorbire flexibilă care exprimă, sub diferite aspecte, un număr, o determinare numerică a obiectelor sau ordinea obiectelor prin numărare. 2. Adj. (Înv.) Care se referă la numere, care se indică prin numere. Termeni numerali. Litere numerale. – Din fr. numeral, lat. numeralis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NUMERÁL s.n. Parte de vorbire care denumește un număr, o determinare numerică sau ordinea unei numărări. [Cf. fr. numéral, lat. numeralis].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
NUMERÁL, -Ă I. adj. care desemnează, exprimă un număr. ♦ sistem ~ = ansamblu de simboluri care reprezintă numere. II. s. n. parte de vorbire flexibilă care exprimă un număr, o determinare numerică. (< fr. numéral, lat. numeralis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
NUMERÁL s. (GRAM.) (înv.) numărător.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
numerál adj. m., pl. numeráli; f. sg. numerálă, pl. numerále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
numerál s. n., pl. numerále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NUMERÁL ~e n. ling. Parte de vorbire care cuprinde cuvintele ce denumesc cantități sub diferite aspecte (număr, ordine, distribuție, multiplicație etc.). ~ c******l. /<fr. numéral, lat. numeralis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink