NUTRITÍV, -Ă, nutritivi, -e, adj. Care nutrește; bogat în substanțe hrănitoare. ♦ Care aparține nutriției, privitor la nutriție, de nutriție. Schimburi nutritive. – Din fr. nutritif, lat. nutritivus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NUTRITÍV, -Ă adj. Care hrănește; hrănitor. ♦ Referitor la nutriție, de nutriție. [< fr. nutritif, lat. nutritivus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
NUTRITÍV, -Ă adj. 1. care hrănește. 2. referitor la nutriție. (< fr. nutritif, lat. nutritivus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
NUTRITÍV adj. v. hrănitor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
nutritív adj. m. (sil. -tri-), pl. nutritívi; f. sg. nutritívă, pl. nutritíve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NUTRITÍV ~ă (~i, ~e) 1) Care servește pentru a nutri; care are proprietatea de a nutri; hrănitor. Substanță ~ă. 2) Care ține de nutriție; propriu nutriției. /<fr. nutritif, lat. nutritivus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink