Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
NĂIMÍ, năimesc, vb. IV. (Înv. și pop.) 1. Tranz. și refl. A (se) angaja, a (se) tocmi pentru o muncă plătită. 2. Tranz. A închiria; a arenda. [Pr.: nă-i-. – Var.: nămí vb. IV] – Din năiem (înv. „chirie” < sl.).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NĂIMÍ vb. v. angaja, arenda, băga, intra, încadra, închiria, lua, numi, primi, tocmi, vârî.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
năimí vb. (sil. nă-i-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. năimésc, imperf. 3 sg. năimeá; conj. prez. 3 sg. și pl. năimească
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A NĂIMÍ ~ésc tranz. pop. 1) (persoane) A lua la lucru (printr-o înțelegere); a tocmi; a angaja. 2) A lua cu chirie; a închiria. 3) A lua în arendă; a arenda. [Sil. nă-i-] /<sl. naimu
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE NĂIMÍ mă ~ésc intranz. (despre persoane) A intra într-un serviciu în schimbul unei plăți; a se tocmi; a se angaja. [Sil. nă-i-] /<sl. naimu
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink