Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: năplăi (verb) , năplăire (substantiv feminin)   
năplăíre, năplăíri, s.f. (reg.) 1. sufocare, înnăbușire. 2. coșmar.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
NĂPLĂÍ, năplăiesc, vb. IV. Refl. (Reg.) 1. A se sufoca din cauza căldurii prea mari; a se înnăbuși. 2. A se chinui în somn, a avea coșmar.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
năplăí, năplăíesc, vb. IV (reg.) 1. a (se) sufoca, a (se) înnăbuși (din cauza căldurii sau a febrei). 2. a provoca, a avea coșmaruri în somn.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
năplăí (năplăiésc, năplăít), vb. – A apăsa, a sufoca. Sl. napluti „a inunda” (Tiktin). În Olt.Der. năplăială, s. f. (Olt., oprimare; Olt., apăsare, grijă).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)