Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
NĂPĂSTUÍT, -Ă, năpăstuiți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care este nedreptățit, căruia i se face un rău; asuprit, oprimat. ♦ Defăimat, calomniat. – V. năpăstui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NĂPĂSTUÍT adj., s. 1. adj. v. persecutat. 2. adj., s. v. oprimat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
NĂPĂSTUÍT adj., s. v. bârfit, calomniat, defăimat, denigrat, discreditat, ponegrit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
NĂPĂSTUÍ, năpăstuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A face cuiva o nedreptate, un rău; a nedreptăți, a persecuta, a asupri pe cineva. 2. A învinui pe nedrept; a ponegri, a calomnia, a defăima. – Din sl. napastovati. Cf. năpastă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A NĂPĂSTUÍ ~iésc tranz. (persoane) 1) A face să suporte o năpastă; a oropsi; a urgisi. 2) A învinui fără nici un temei. /<sl. napa-stovati
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
NĂPĂSTUÍ vb. 1. v. persecuta. 2. v. oprima.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
NĂPĂSTUÍ vb. v. ademeni, amăgi, atrage, bârfi, blama, calomnia, cleveti, defăima, denigra, discredita, ispiti, momi, ponegri, seduce, tenta.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
năpăstuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. năpăstuiésc, imperf. 3 sg. năpăstuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. năpăstuiáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink