Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
NĂSĂÍLĂ s. m. sg. (Pop.) Om cu nasul mare; nărtilă. – Nas + suf. -ăilă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NĂSĂÍLĂ s. (reg.) nărilă, nărtilă, năsoi, năsotea. (Omului cu nasul mare i se spune în derâdere ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
năsăílă s.m. sg. (pop.) 1. om cu nasul mare; nărtilă, năsoacă, năsoi, năsotea, nărilă. 2. (reg.) persoană care se amestecă în toate.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
năsăílă s. m.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink