NĂȘÍC, -Ă, nășici, -ce, s. m. și f. Diminutiv al lui naș2; nășel. – Naș2 + suf. -ic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
nășíc s. m., pl. nășíci
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
nășícă (pop.) s. f., g.-d. art. nășícii; pl. nășíci
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink