NĂȘÍE s. f. Faptul de a fi naș2 (la un botez, sau la o cununie); legătură de înrudire între naș2 și fin; calitatea de naș2. – Naș2 + suf. -ie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NĂȘÍE f. 1) Legătură de rudenie prin alianță, stabilită între nași și fini. 2) Calitatea de naș. /naș + suf. ~ie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
nășíe s. f., art. nășía, g.-d. nășíi, art. nășíei; pl. nășíi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink