Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
OBLICITÁTE s. f. Proprietate a unei linii sau a unei suprafețe de a fi înclinată față de o altă linie sau suprafață; poziție oblică. – Din fr. oblicité.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OBLICITÁTE f. Caracter oblic. [Sil. -bli-] /<fr. obliguité
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
OBLICITÁTE s.f. Poziție oblică. ◊ Oblicitatea eclipticii = unghiul de înclinație a eclipticii față de planul ecuatorului ceresc. [Cf. fr. obliquité].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
OBLICITÁTE s. f. însușirea de a fi oblic; poziție oblică. ♦ (astr.) ă eclipticii = unghiul de înclinație a eclipticii, de aproximativ 230 și 27', față de planul ecuatorului ceresc. ◊ (mat.) relație de poziție a două drepte sau planuri, caracterizată prin unghiul lor. (< fr. obliquité)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
OBLICITÁTE s. (înv.) piezișitate. (~ unui obiect.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
oblicitáte s. f. (sil. -bli-), g.-d. art. oblicității
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)