Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
OBRICÁRIȚĂ, obricarițe, s. f. (Înv. și reg.) Porție, rație, tain. ◊ Expr. A tăia cuiva din obricariță = a învăța pe cineva minte; a-l struni. – Comp. sb. obrok.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne