OBSOLESCÉNȚĂ s.f. Declasare tehnologică a unui material industrial prin apariția altuia, mai modern; uzură morală. ◊ obsolescență profesională = proces de învechire a componentelor unei profesiuni ca urmare a asimilării progresului tehnico-științific. (< engl., fr. obsolescence)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
obsolescénță s. f., g.-d. art. obsolescénței
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink