Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
OBSTINÁ, obstinez, vb. I. Refl. (Livr.) A se încăpățâna, a se îndârji. – Din fr. obstiner.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OBSTINÁ vb. I. refl. (Liv.) A se îndârji, a se încăpățâna. [P.i. -nez și obstín, 3,6 -nează. / < fr. (s')obstiner)
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
OBSTINÁ vb. refl. a se încăpățâna, a se îndârji. (< fr. sóbstiner)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
OBSTINÁ vb. v. încăpățâna, îndărătnici, îndârji, înverșuna.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
obstiná vb., ind. prez. 1 sg. obstinéz, 3 sg. și pl. obstineáză; conj. prez. 3 sg. și pl. obstinéze
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A SE OBSTINÁ mă ~éz intranz. livr. A stărui cu îndăratnicie într-o acțiune sau într-o atitudine (mai ales nesănătoasă); a se încăpățina; a se îndărătnici; a se ambiționa. /<fr. obstiner
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink