Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
OBTURÁȚIE, obturații, s. f. Obturare. ♦ (Med.) Închidere, astupare a unui orificiu sau a unei cavități. ◊ Obturație dentară = astuparea terapeutică a cavității unui dinte cariat. – Din fr. obturation.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OBTURÁȚIE s.f. Obturare. ♦ (Med.) Astupare a unui orificiu sau a unei cavități. ◊ Obturație dentară = astuparea terapeutică a cavității unui dinte cariat. [Gen. -iei, var. obturațiune s.f. / cf. fr. obturation, lat. obturatio].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
OBTURÁȚIE s. f. obturare. ◊ (med.) astupare a unui orificiu, a unei cavități. ♦ ~ dentară = astuparea terapeutică a cavității unui dintre cariat. (< fr. obturation, lat. obturatio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
OBTURÁȚIE s. astupare, astupat, închidere, înfundare, obturare. (~ unei conducte.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
obturáție s. f. (sil. -ți-e), art. obturáția (sil. -ți-a), g.-d. art, obturáției; pl. obturáții, art. obturáțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
OBTURÁȚIE ~i f. 1) v. A OBTURA. 2) med. Astupare a unui orificiu. ~ dentară. /<fr. obturation
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)