Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: obtura (verb tranzitiv) , obturat (adjectiv)   
OBTURÁT, -Ă, obturați, -te, adj. (Despre deschizături, tuburi, p. ext. vase sangvine) Care este astupat (temporar); înfundat. – V. obtura.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
obturát adj. m., pl. obturáți; f. sg. obturátă, pl. obturáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
OBTURÁ, obturez, vb. I. Tranz. A astupa (temporar), a înfunda, a închide (o deschizătură, un tub, un vas, o arteră sangvină etc.). – Din fr. obturer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A OBTURÁ ~éz tranz. (deschizături, tuburi, conducte, vase sangvine etc.) A face să se astupe; a închide; a înfunda. /<fr. obturer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
OBTURÁ vb. I. tr. A astupa, a acoperi, a înfunda (o deschizătură, un tub etc.). [P.i. -rez. / < fr. obturer, cf. lat. obturare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
OBTURÁ vb. tr. a astupa (un orificiu, un canal, o conductă). (< fr. obturer, lat. obturare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
OBTURÁ vb. a (se) astupa, a (se) închide, a (se) înfunda. (A ~ un canal, o conductă.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
obturá vb., ind. prez. 1 sg. obturéz, 3 sg. și pl. obtureáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)