Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
OBTURATÓR, obturatoare, s. n. Dispozitiv utilizat în scopul micșorării secțiunii de trecere a unui material fluid sau pulverulent, a unui fascicul de lumină printr-o deschidere etc. ◊ Obturator fotografic = dispozitiv mecanic montat pe un aparat fotografic, având drept scop să oprească sau să permită căderea luminii pe placa sau pe filmul fotografic. – Din fr. obturateur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OBTURATÓR, -OÁRE adj. Care acoperă, închide, obturează. // s.n. Aparat, dispozitiv cu care se face o obturare, cu care se obturează (o conductă, o deschizătură etc.). ◊ Obturator fotografic = dispozitiv mecanic care oprește sau permite căderea luminii pe placa sau pe filmul fotografic. [Cf. fr. obturateur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
OBTURATÓR, -OÁRE I. adj. care obturează. ♦ mușchi ~ = mușchi al bazinului, rotator lateral al coapsei. II. s. n. 1. dispozitiv cu care se obturează (o conductă, o deschizătură etc.). 2. dispozitiv mecanic care închide obiectivul unui aparat fotografic. (< fr. obturateur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
obturatór s. n., pl. obturatoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
OBTURATÓR ~oáre n. Dispozitiv sau piesă pentru obturația unei deschizături. ◊ ~ fotografic dispozitiv al unui aparat de fotografiat care nu permite luminii să cadă pe placa sau pe filmul fotografic. /<fr. obturateur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)