Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
OCITOCÍNĂ, ocitocine, s. f. Substanță cu acțiune stimulentă asupra contracției musculaturii uterine, secretată ca hormon de lobul hipofizar posterior. – Din fr. ocytocine.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OCITOCÍNĂ s.f. (Biol.) Hormon produs de lobul posterior al hipofizei, având rol în declanșarea contracțiilor uterine și stimularea lactației. [< fr. ocytocine].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
OCITOCÍNĂ s. f. hormon secretat de lobul posterior al hipofizei, cu rol în declanșarea contracțiilor uterine și stimularea lactației. (< fr. ocytocine)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
OCITOCÍNĂ s. (FARM.) oxitocină.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ocitocínă s. f., g.-d. art. ocitocínei; pl. ocitocíne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
OCITOCÍNĂ (‹ fr.; {s} gr. ocytokon „naștere ușoară”) s. f. Hormon secretat de nucleii nervoși paraventriculari din hipotalamus, depozitat în lobul posterior la hipofizei, care îl eliberează în circulație. Are acțiune stimulantă asupra contracției musculaturii uterine, inducând nașterea. Se administrează în perfuzii în caz de inerție uterină. Sin. oxitocină.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)