Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: ocni (verb) , ocnire (substantiv feminin)   
OCNÍRE, ocniri, s. f. Formare accidentală, în cursul săpăturii unor găuri de sondă, a unei cavități neregulate, ca urmare a dezagregării rocii în contact cu fluidul. – Din ocnă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ocníre s. f., g.-d. art. ocnírii; pl. ocníri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ocní, ocnésc, vb. IV (reg.) 1. a lucra în ocnă. 2. a sta la ocnă condamnat.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink


Copyright (C) 2004-2019 DEX online (http://dexonline.ro)