Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
OCROTÍ, ocrotesc, vb. IV. Tranz. A lua sub paza sa; a apăra, a proteja; a ajuta, a sprijini. – Din sl. okrotiti „a îmblânzi”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OCROTÍ vb. 1. v. apăra. 2. v. ajuta.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ocrotí (ocrotésc, ocrotít), vb. – A proteja, a apăra. Sl. okrotiti, ukrotiti „a se calma” (Cihac, II, 224). – Der. ocroteală, s. f. (protecție, apărare); ocrotitor, adj. (protector).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
ocrotí vb. (sil. -cro-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ocrotésc, imperf. 3 sg. ocroteá; conj. prez. 3 sg. și pl. ocroteáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A OCROTÍ ~ésc tranz. (ființe, lucruri) A avea în paza sa; a lua sub ocrotire; a păzi; a supraveghea; a proteja; a veghea; a apăra. /<sl. okrotiti
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink