OCTUÓR s.n. Octet. [Pron. -tu-or. / < fr. octuor, germ. Octuor].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
OCTUÓR s. n. octet1. (< fr. octuor, germ. Octuor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
octuór s. n. (sil. -tu-or)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink