Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ODGÓN, odgoane, s. n. Funie groasă și lungă, îmbibată, de obicei, cu gudron și întrebuințată în marină, la pescuit, în transporturi etc.; cablu, parâmă, pălămar2; p. gener. orice funie groasă. [Var.: otgón s. n.] – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ODGÓN s. v. parâmă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
odgón, odgoáne, s.n. (pop.) 1. funie groasă și lungă, folosită în marină, în transporturi; parâmă, pălimar, cablu. 2. veche măsură agrară.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
odgón (odgoáne), s. n. – Parîmă, frînghie. Origine îndoielnică. Pare să fie vorba de sb. gumina „odgon” (‹ it. gomena, gomona), cu prep. od „de” interpretat ca un singur cuvînt, *odgumina sau confundat cu sb. odgon „brînci”. Der. din acest ultim cuvînt (Tiktin; Conev 71; Candrea) nu pare posibilă. – Der. odgoni, vb. (a amara).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
odgón s. n., pl. odgoáne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ODGÓN ~oáne n. 1) Funie groasă, gudronată, folosită, mai ales, în marină. 2) Orice funie groasă. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2019 DEX online (http://dexonline.ro)