ODONTORAGÍE, odontoragii, s. f. Scurgere de sânge din alveolele dinților. – Din fr. odontorragie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ODONTORAGÍE s.f. Scurgere de sânge prin alveola unui dinte. [Gen. -iei. / < fr. odontorragie, cf. gr. odous – dinte, rhegnynai – a curge].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ODONTORAGÍE s. f. hemoragie a alveolelor dentare. (< fr. odontorragie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
odontoragíe s. f., art. odontoragía, g.-d. art. odontoragíei; pl. odontoragíi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink