ODORÁT, (rar) odoraturi, s. n. (Înv.) Miros. – Din fr. odorat.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ODORÁT s. v. miros.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
odorát s. n., pl. odoráturi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink