OIERÍE1, oierii, s. f. Stână, târlă, adăpost pentru oi. [Pr.: o-ie-] – Oaie + suf. -ărie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OIERÍE2, oierii, s. f. (Rar) Oierit2. [Pr.: o-ie-] – Oier + suf. -ie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OIERÍE s. v. ciobănie, oierit, păstorie, păstorit, stână, târlă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
oieríe (stână, păstorit) s. f. (sil. o-ie-), art. oiería, g.-d. art. oieríei; (stîne) pl. oieríi, art. oieríile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
OIERÍE ~i f. 1) Construcție primitivă în afara satului unde se adăpostesc oile și ciobanii vara și unde se prepară produsele din laptele oilor; stână; târlă. 2) Loc unde se află această construcție. 3) rar Creșterea oilor. 4) Impozit pentru oi; păstorit. [Sil. o-ie-; G.-D. oieriei] /oaie + suf. ~ărie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink