OMENÓS, -OÁSĂ, omenoși, -oase, adj. Plin de omenie; blând, bun, cumsecade, îngăduitor, înțelegător. – Om + suf. -os.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OMENÓS adj. v. bun.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
OMENÓS adj. v. agreabil, plăcut.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
omenós adj. m., pl. omenóși; f. sg. omenoásă, pl. omenoáse
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
OMENÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) (despre persoane) Care are (multă) omenie; cu multă omenie. 2) (despre manifestări ale oamenilor) Care vădește omenie; care dă dovadă de omenie; uman. /om + suf. ~os
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink