Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
OMOGENITÁTE s. f. Însușirea de a fi omogen. ♦ Însușire a unui obiect, a unui grup, a unui sistem fizico-chimic de a avea aceleași proprietăți în toate punctele sale. ♦ Proprietate a unei formule (fizice) de a avea aceleași dimensiuni în cei doi membri ai săi. [Var.: omogeneitáte s. f.] – Din fr. h*********é, lat. h**********s. Cf. omogen.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OMOGENITÁTE f. Caracter omogen. [G.-D. omogenității] /<fr. h*********é, lat. h**********s
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
OMOGENITÁTE s.f. Însușirea de a fi omogen. ♦ Însușire a unui obiect, a unui grup, a unui sistem fizico-chimic de a avea aceleași proprietăți în toate punctele sale. ♦ (Mat.) Însușire a unei funcții de a fi omogenă. ♦ Însușire a unei formule, a unei relații etc. de a avea aceleași dimensiuni în toți membrii săi. [Var. omogeneitate s.f. / cf. fr. h*********é].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
OMOGENITÁTE s. f. însușirea de a fi omogen. ◊ însușire a unui obiect, grup, sistem fizico-chimic de a avea aceleași proprietăți în toate punctele sale. ◊ (mat.) însușire a unei funcții de a fi omogenă. ◊ însușire a unei formule, relații de a avea aceleași dimensiuni în toți membrii săi. (< fr. h*********é, lat. h*********s)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
OMOGENITÁTE s. unitate. (~ unei echipe.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Omogenitate ≠ eterogenitate
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
omogenitáte s. f., g.-d. art. omogenității
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)