Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
OMOLOGÁRE, omologări, s. f. Acțiunea de a omologa și rezultatul ei. – V. omologa.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OMOLOGÁRE s.f. Acțiunea de a omologa și rezultatul ei. [Pl. -gări. / < omologa].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
omologáre s. f., g.-d. art. omologării; pl. omologări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
OMOLOGÁ, omologhez, vb. I. Tranz. A confirma, în baza autorității conferite de lege, valoarea sau autenticitatea unui act scris. ♦ A recunoaște oficial o performanță, un rezultat sportiv (după o verificare prealabilă). ♦ A accepta un tip de produs și a aproba fabricarea lui (în serie). – Din fr. h********r.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A OMOLOGÁ ~ghéz tranz. 1) (acte scrise) A aproba în urma unei verificări prealabile (dând valoare juridică). 2) (produse industriale) A aproba în mod oficial în vederea fabricării în serie. 3) (obiecte) A declara conform anumitor norme. ~ o piscină. 4) (rezultate, performanțe sportive) A recunoaște oficial, înregistrând (după verificarea corespunzătoare). /<fr. h********r
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
OMOLOGÁ vb. I. tr. A aproba, a sancționa anumite acte pentru a le da valoare juridică. ♦ (Sport) A recunoaște oficial o performanță, în urma verificării. ♦ A confirma oficial calitățile unui produs, aprobând folosirea lui în anumite scopuri. [P.i. 3,6 -ghează. / < fr. h********r].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
OMOLOGÁ vb. tr. 1. a confirma valoarea sau autenticitatea unui înscris. 2. a recunoaște oficial o performanță (sportivă). 3. a confirma oficial calitățile unui produs. (< fr. h********r)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
omologá vb., ind. prez. 1 sg. omologhéz, 3 sg. și pl. omologheáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink