Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
onánie (onánii), s. f. – Stîrpitură, avorton. – Var. nanie. Probabil din ngr. νάννος, „pitic”, cu aglutinarea art. o, cf. omidă (Philippide, Principii, 107; Scriban). Der. de la personajul biblic Onan (Bogrea, Dacor., IV, 836; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 171) este mai incertă din punct de vedere semantic și istoric.
Sursa: Dicționarul etimologic român