Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ONDULÁȚIE, ondulații, s. f. Mișcare unduioasă a unei suprafețe lichide; unduire. ◊ Operație de aranjare a părului în bucle; ondulare. ♦ (Concr.) Buclă, cută. – Din fr. ondulation, it. ondulazione.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ONDULÁȚIE s.f. 1. Mișcare lentă, asemănătoare cu aceea a valurilor; ondulare. 2. Buclă, cută. ♦ Totalitatea undelor și a cutelor rezultate în urma ondulării părului. [Gen. -iei. / var. ondulațiune s.f. / cf. fr. ondulation, it. ondulazione].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ONDULÁȚIE s. f. 1. mișcare lentă, asemănătoare cu aceea a valurilor. ◊ (geol.) deformare a unor straturi sedimentare, cu o rază mare de curbură. 2. buclă, cută. ◊ totalitatea undelor și a cutelor rezultate în urma ondulării părului. (< fr. ondulation, it. ondulazione)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ONDULÁȚIE s. 1. neregularitate, sinuozitate. (~iile unui teren.) 2. buclă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
onduláție s. f. (sil. -ți-e), art. onduláția (sil. -ți-a), g.-d. art. onduláției; pl. onduláții, art. onduláțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ONDULÁȚIE ~i f. 1) v. A ONDULA. 2) (la păr, țesături etc.) Curbură în formă de val. /<fr. ondulation, it. ondulazione
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)