Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: opera (verb tranzitiv) , operă (substantiv feminin)   
OPERÁ, operez, vb. I. 1. Tranz. A întreprinde o acțiune, a realiza, a face, a înfăptui, a efectua. ♦ Spec. (Mat.) A efectua un calcul. ♦ Intranz. A lucra cu..., a se folosi de..., a întrebuința. 2. Tranz. A supune pe cineva unei intervenții chirurgicale. 3. Tranz. A înregistra diverse date contabile în registre sau în acte de evidență. 4. Intranz. A întreprinde o acțiune militară în vederea realizării unui plan strategic sau a sarcinilor subordonate acestuia. 5. Tranz. (Arg.) A comite furturi, spargeri, crime etc. – Din fr. opérer, lat., it. operare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OPERÁ vb. I. 1. tr. A face, a realiza, a efectua (ceva). 2. tr. A lucra cu..., a face calcule. 3. tr. A face o operație chirurgicală. 4. tr. A face o operație comercială, financiară etc. 5. intr. A executa mișcări strategice. 6. tr. (Argotic) A fura, a sparge; a buzunări. [< fr. opérer, it. operare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
OPERÁ vb. I. tr. 1. a face, a realiza, a efectua (ceva). 2. a lucra cu..., a face calcule. 3. a face o operație chirurgicală. 4. a face o operație comercială, financiară etc. 5. (arg.) a fura, a sparge; a buzunări. II. intr. a executa mișcări strategice. (< fr. opérer, lat. operari)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
OPERÁ vb. 1. a efectua, a face. (A opera unele modificări în text.) 2. (MED.) a tăia. (L-a operat de hernie.) 3. v. acționa.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
operá vb., ind. prez. 1 sg. operéz, 3 sg. și pl. opereáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ÓPERĂ1, opere, s. f. 1. Acțiune conștientă îndreptată spre un anumit scop; rezultat al unei activități creatoare; lucrare, faptă. 2. Lucrare originală de artă, de știință etc.; creație (artistică). ♦ (La sg., cu sens colectiv) Totalitatea lucrărilor unui artist sau ale unui om de știință, ale unui creator în general. – Din lat., it. opera.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ÓPERĂ2, opere, s. f. Compoziție muzicală scrisă pentru soliști, cor și orchestră pe textul unui libret dramatic; reprezentare scenică a acestei lucrări. ♦ Clădire destinată reprezentării unor asemenea compoziții. – Din it. opera, fr. opéra.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A OPERÁ ~éz 1. tranz. 1) A aduce la îndeplinire (pentru atingerea unui scop); a transforma în fapt; a înfăptui; a efectua; a executa; a realiza. ~ o substituire. 2) A supune unei intervenții chirurgicale. ~ un bolnav. 3) A trece într-un registru de evidență contabilă. ~ transferul unor mărfuri. 4) (furturi, spargeri, crime etc.) A comite premeditat. 2. intranz. 1) A îndeplini o anumită acțiune (manipulând cu ceva). Savantul ~ează cu date. 2) (despre unități militare) A întreprinde manevre de natură strategică sau tactică. /<fr. opérer, lat., it. operare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÓPERĂ1 ~e f. 1) Activitate de amploare realizată cu un anumit scop. 2) Lucrare de valoare într-un anumit domeniu de activitate (literatură, artă, știință). 3) Ansamblu de lucrări ale unui om de creație. 4) la pl. Ediție care include toate sau cele mai reprezentative lucrări ale unui autor. [G.-D. operei] /<lat., it. opera
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ÓPERĂ2 ~e f. 1) Compoziție muzical-dramatică de proporții mari, scrisă pe un libret cu subiect literar și interpretată de soliști, cor și orchestră. 2) Reprezentație teatrală a unei astfel de compoziții. 3) Clădire în care se dau asemenea reprezentații. [G.-D. operei] /<it. opera, fr. opéra
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
OPERA ÓMNIA loc. s. Totalitatea operelor unui autor reunite într-o ediție, un volum etc. [< lat. opera omnia – toată opera].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ÓPERĂ1 s.f. 1. Acțiune, lucrare, faptă, lucru. 2. Lucrare originală în domeniul artelor plastice, al literaturii, al științei etc. ♦ Ansamblul scrierilor, al lucrărilor unui scriitor, ale unui om de știință, ale unui pictor, ale unui sculptor etc. 3. (Mar.) Operă vie = corpul unei nave dedesubtul liniei de plutire; carenă; operă moartă = corpul navei deasupra liniei de plutire. [< lat., it. opera].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ÓPERĂ2 s.f. 1. Lucrare muzicală scrisă pe textul unui libret dramatic și cântată de soliști, de cor și de orchestră. 2. Teatru în care se reprezintă astfel de lucrări. [< it. opera, cf. fr. opéra].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ÓPERA ÓMNIA s. f. totalitatea operelor unui autor reunite într-o ediție, într-un volum etc. (< lat. opera omnia, toată opera)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ÓPERĂ1 s. f. 1. acțiune, lucrare, faptă, lucru. 2. lucrare originală în domeniul artelor plastice, al literaturii, științei etc. ◊ totalitatea lucrărilor unui scriitor, om de știință, artist etc. 3. muncă, treabă, acțiune. ♦ a pune în ~ = a pune în aplicare ceva. 4. (mar.) ~ vie = parte a corpului unei nave sub linia de plutire; carenă; ~ moartă = parte a corpului navei de deasupra liniei de plutire. (< lat., /3/ it. opera)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ÓPERĂ2 s. f. lucrare muzical-dramatică pentru soliști, cor și orchestră, scrisă pe baza unui libret. ◊ teatrul în care se reprezintă. (< it. opera, fr. opéra)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SOAP OPERA [Pron.: săup ópera] s.f. foileton televizat în mai multe episoade care pun în scenă personaje cu psihologii stereotipe și intrigi bazate pe situații și acțiuni. (< engl., fr. soap opera)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ÓPERĂ s. 1. acțiune, faptă. (~ de binefacere.) 2. v. creație. 3. v. realizare. 4. creație, lucrare, producție, (înv.) producere, product. (O ~ de mare valoare.) 5. (LIT.) operă dramatică v. piesă. 6. v. carte. 7. v. lucrare. 8. lucrare. (O ~ statuară.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
OPERĂ VÍE s. v. carenă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
óperă (ópere), s. f.1. Lucrare. – 2. (Muz.) Operă. It. opera.Der. (din fr.) opera, vb.; operabil, adj.; operant, adj.; inoperant, adj.; operativ, adj.; operați(un)e, s. f.; operator, s. m.; operatoriu, adj.; operetă, s. f.; cf. capodoperă, manoperă.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
óperă (acțiune, creație artistică, compoziție muzicală) s. f., g.-d. art. óperei; pl. ópere
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
capo d´óperă f., pl. e (it. capo d´ópera, îld. capolavóro). Operă, lucrare perfectă (maĭ bine zis cap de operă, pl. capete de operă).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)