Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
opleán (opléne), s. n. – Fiecare din cele două lemne transversale care leagă și susține tălpile saniei; scaun, slai. – Var. opleană. Sb., slov., ceh. oplen, rut. opleno (Tiktin). Cf. pleană, s. f. (Bucov., pană, ic; grindei; Banat, cusur), care pare a fi același cuvînt, poate încrucișat cu peană „ic”.
Sursa: Dicționarul etimologic român