Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
OPONÉNT, -Ă, oponenți, -te, s. m. și f. Persoană care își exercită dreptul de opoziție; opozant. – Din germ. Opponent.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OPONÉNT s.m. Cel care face opoziție; opozant. [Pl. -nți. / cf. germ. Opponent, it. opponente].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
OPONÉNT, -Ă s. m. f. cel care face opoziție; opozant. (< germ. Opponent, it. opponente)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
OPONÉNT s. opozant, opoziționist.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
oponént s. m., pl. oponénți
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
OPONÉNT ~tă (~ți, ~te) m. și f. Persoană care face parte dintr-o opoziție. /<germ. Opponent
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)