Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
OPOZÁNT, -Ă, opozanți, -te, s. m. și f. 1. Oponent. 2. (În țările cu regim parlamentar) Persoană care face parte dintr-un partid sau dintr-un grup politic de opoziție. ◊ (Adjectival) Ziar opozant. – Din fr. opposant.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OPOZÁNT, -Ă s.m. și f. 1. Oponent. 2. Cel care face parte dintr-un partid de opoziție. [< fr. opposant].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
OPOZÁNT, -Ă I. s. m. f. 1. oponent. 2. cel care face parte dintr-un partid de opoziție. II. adj., s. m. (mușchi) care se opune unui deget. (< fr. opposant)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
OPOZÁNT s. v. oponent.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
opozánt s. m., pl. opozánți
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
OPOZÁNT ~tă (~ți, ~te) și substantival 1) Care se opune unui act juridic, unei măsuri sau unei autorități. Minoritate ~tă. 2) Care face parte din opoziție; de opoziție. Fracțiune ~tă. /<fr. opposant
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)