Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ORÂNDUIÁLĂ, orânduieli, s. f. 1. Rânduială, ordine, întocmire, organizare. ◊ Loc. adv. Cu orânduială = în mod organizat, cu rost. ◊ Loc. vb. A pune în (bună) orânduială sau a pune orânduială = a orândui. 2. (Înv.) Hotărâre, dispoziție, ordin; (concr.) act care conține o hotărâre. 3. Orânduire socială. [Pr.: -du-ia-] – Orândui + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ORÂNDUIÁLĂ s. 1. v. ordine. 2. v. întocmire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ORÂNDUIÁLĂ s. v. bir, dare, demnitate, dispoziție, hotărâre, impozit, ordin, poruncă, poziție, rang, rând, treaptă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Orânduială ≠ debandadă, dezordine
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
orânduiálă s. f., g.-d. art. orânduiélii; pl. orânduiéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)