Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ORACULÁR, -Ă, oraculari, -e, adj. (Rar) care aparține oracolului, privitor la oracol. – Oracul + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ORACULÁR, -Ă adj. (Rar) Referitor la oracol, de oracol. [Cf. it. oracolare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ORACULÁR, -Ă adj. de oracol. (< fr. oraculaire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
oraculár adj. m., pl. oraculári; f. sg. oraculáră, pl. oraculáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ORACULÁR ~ă (~i, ~e) Care ține de oracol; propriu oracolului. Ton ~. /oracul + suf. ~ar
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)