Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ORATÓR, oratori, s. m. Persoană care rostește un discurs, care vorbește în public; persoană care are talentul de a vorbi frumos în fața unui public; retor. – Din lat. orator, fr. orateur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ORATÓR s.m. Cel care ține un discurs; vorbitor (la o conferință etc.); om care are darul vorbirii, care vorbește frumos. [Cf. lat. orator, fr. orateur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ORATÓR s. m. cel care ține un discurs; vorbitor; om care are darul vorbirii. (< lat. orator, fr. orateur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ORATÓR s. 1. retor, (prin Bucov.) predicant. (Un mare ~.) 2. v. conferențiar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
oratór s. m., pl. oratóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ORATÓR ~i m. 1) Persoană care ține un discurs în public (făcând uz de un stil elevat). 2) Persoană care are darul de a vorbi frumos și liber în public; vorbitor. /<lat. orator, fr. orateur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
POETA NASCITUR, ORATOR FIT (lat.) poet te naști, orator devii – Lipsa talentului poetic nu poate fi compensată prin studiu.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)