Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ORBĂLȚÍ, orbălțesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) îmbolnăvi de orbalț; a (se) umfla din cauza orbalțului. – V. orbalț.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
orbălțí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. orbălțésc, imperf. 3 sg. orbălțeá; conj. prez. 3 sg. și pl. orbălțeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A ORBĂLȚÍ ~ésc tranz. pop. A face să se orbălțească. /Din orbalț
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE ORBĂLȚÍ mă ~ésc intranz. pop. A se îmbolnăvi de orbalț. /Din orbalț
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink