Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
ORCHESTRÁRE, orchestrări, s. f. Acțiunea de a orchestra și rezultatul ei; orchestrație. – V. orchestra.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ORCHESTRÁRE s.f. Acțiunea, faptul de a orchestra; orchestrație. [Var. orhestrare s.f. / < orchestra].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ORCHESTRÁRE s. v. orchestrație.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
orchestráre s. f., g.-d. art. orchestrării; pl. orchestrări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ORCHESTRÁ, orchestrez, vb. I. Tranz. A aranja o bucată muzicală pentru a putea fi executată de orchestră. – Din fr. orchestrer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A ORCHESTRÁ ~éz tranz. (piese muzicale) A aranja pentru a fi interpretat de orchestră; a instrumenta. /<fr. orchestrer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ORCHESTRÁ vb. I. tr. A scrie fiecare dintre părțile pentru instrumente ale unei compoziții muzicale. [Var. orhestra vb. I. / cf. fr. orchestrer, it. orchestrare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ORCHESTRÁ vb. tr. 1. a aranja o compoziție muzicală pentru orchestră. 2. a organiza o campanie, o mișcare revendicativă. (< fr. orchestrer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ORCHESTRÁ vb. (MUZ.) a instrumenta.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
orchestrá vb., ind. prez. 1 sg. orchestréz, 3 sg. și pl. orchestreáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink