Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ORCÍC, orcicuri, s. n. Fiecare dintre cele două bucăți de lemn prinse de crucea căruței, a trăsurii etc., de capetele cărora se agață ștreangurile hamului. – Din ucr. orčyk. Cf. pol. orczyk.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
orcíc (orcícuri), s. n. – Fiecare din cele două bucăți de lemn prinse de crucea căruței unde se agață hamul. – Var. orșic, urcic. Germ. Ortscheit, prin intermediul pol. orczyk (Cihac, II, 230). În Mold.Der. orcicar, s. n. (lațul ștreangului de la ham care se prinde de orcic).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
orcíc s. n., pl. orcícuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ORCÍC ~uri n. Fiecare dintre cele două piese de lemn, fixate de crucea unei căruțe sau trăsuri, de care se prind postoroncile. /<ucr. orțik
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
crucĭóĭ n., pl. oaĭe (d. cruce). Vest. Bucata de lemn de care se leagă șleaurile la trăsura cu doĭ caĭ (fr. palonnier). – În est orcic.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink


Copyright (C) 2004-2018 DEX online (http://dexonline.ro)